campanule
/kam.paˈnu.le/Etimologie
Din campanulă.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru campanulă.
Din campanulă.
Din franceză campanule < latină campanula („clopoțel”).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | campanulă | campanule |
| genitiv-dativ | campanulei | campanulelor |
| vocativ | campanulo | campanulelor |
| articulat | campanula | campanulele |
Sinonime: (bot.) clopoțel
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică