caloneț
/ka.lo'neʦ/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caloneț | caloneți |
| genitiv-dativ | calonețului | caloneților |
| vocativ | calonețule | caloneților |
| articulat | calonețul | caloneții |