calomnia

Etimologie

Din franceză calomnier < latină calumniari.

Definiții

1. (v.tranz.) a vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa.

Exemple

• Îl calomniază pe nedrept.

Sinonime: (se) bârfi, (se) blama, (se) cleveti, (se) defăima, (se) denigra, (se) discredita, (se) ponegri, (livr.) (se) detracta, (se) vitupera, (înv. și pop.) (se) ocărî, (pop.) (se) huli, (se) năpăstui, (se) povesti, (prin Olt.) (se) publica, (înv.) (se) balamuți, (se) măscări, (se) mozaviri, (se) pohlibui, (se) ponosi, (se) ponoslui, (se) prilesti, (se) vrevi, (fam. fig.) (se) încondeia, (pop. fig.) (se) înnegri