calm
/kalm/Definiții
- stare de liniște deplină a atmosferei.
- stăpânire de sine, sânge rece, tact în acțiuni, în vorbire.
- pace sufletească, lipsă de frământări.
Exemple
- Calmul unui om flegmatic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | calm | calmuri |
| genitiv-dativ | calmului | calmurilor |
| vocativ | calmule | calmurilor |
| articulat | calmul | calmurile |
Sinonime: 1: liniște, 2: flegmă, imperturbabilitate, placiditate, 3: astâmpăr, cumpăt
Antonime: zbucium, neliniște, furie