calificativul
/ka.li.fi.kaˈti.vul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din calificativ.
Definiții
- forma de singular articulat pentru calificativ.
calificativ
/ka.li.fi.ka'tiv/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru.
- (în unele țări) sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient”, cuprinse în acest sistem.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | calificativ | calificative |
| genitiv-dativ | calificativului | calificativelor |
| vocativ | calificativule | calificativelor |
| articulat | calificativul | calificativele |