calemcheriu
/ka.lem.keˈriw/Etimologie
Din turcă kalemkârî.
Definiții
- (înv.) stofă fină din care se făceau anterie și turbane.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | calemcheriu | — |
| genitiv-dativ | calemcheriului | — |
| vocativ | calemcheriule | — |
| articulat | calemcheriul | — |