calembec
/ka.lemˈbek/Etimologie
Din turcă kalembek; confer italiană calambucco.
Definiții
- (turcism înv.) specie de arbore exotic, cu lemn negru, plăcut mirositor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | calembec | — |
| genitiv-dativ | calembecului | — |
| vocativ | calembecule | — |
| articulat | calembecul | — |