calapăr
/ka.la'pər/Etimologie
Din sârbocroată kaloper.
Definiții
- (bot.; reg.) calomfir.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | calapăr | — |
| genitiv-dativ | calapărului | — |
| vocativ | calapărule | — |
| articulat | calapărul | — |
Sinonime: (bot.) calomfir
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică