cadența
/ka.den'ʦa/Etimologie
Din franceză cadencer.
Definiții
- (v.tranz.) (rar) a imprima cadență sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc.; a ritma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cadența | cadențau |
cadență
/ka'den.ʦə/Etimologie
Din franceză cadence, italiană cadenza.
Definiții
- mișcare ritmică și uniformă; ritm.
- numărul de lovituri pe care o armă de foc le trage pe minut.
- (fiz.) frecvență; viteză de repetare a unui fenomen.
- succesiune ritmică a unor unități poetice (picioare, silabe) accentuate, care produc un efect auditiv armonios.
- succesiune de armonii care produc impresia unei încheieri într-o compoziție muzicală.
- pasaj mai mare de virtuozitate solistică dintr-un concert instrumental, interpretat fără acompaniament.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cadență | cadențe |
| genitiv-dativ | cadenței | cadențelor |
| vocativ | cadență | cadențelor |
| articulat | cadența | cadențele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică