cac
/ˈkak/Etimologie
Din căca.
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru căca.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru căca.
Din căca.
Din latină cacāre. Confer italiană cacare, provensală, spaniolă, portugheză, catalană cagar, franceză chier.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căca | căcau |
Sinonime: defeca, ieși
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică