cabulă
/ka'bu.lə/Etimologie
Din turcă kabul.
Definiții
- rarsuperstiție de jucător (de cărți).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cabulă | cabule |
| genitiv-dativ | cabulei | cabulelor |
| vocativ | cabulă | cabulelor |
| articulat | cabula | cabulele |
Din turcă kabul.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cabulă | cabule |
| genitiv-dativ | cabulei | cabulelor |
| vocativ | cabulă | cabulelor |
| articulat | cabula | cabulele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică