cabrioletă
/ka.bri.oˈle.tə/Etimologie
Din franceză cabriolet.
Definiții
- trăsurică ușoară, cu două roți, trasă de obicei de un singur cal; brișcă, șaretă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cabrioletă | cabriolete |
| genitiv-dativ | cabrioletei | cabrioletelor |
| vocativ | cabrioletă | cabrioletelor |
| articulat | cabrioleta | cabrioletele |