cătrănire
/kə.trə'ni.re/Etimologie
Din a cătrăni.
Definiții
- acțiunea de a (se) cătrăni și rezultatul ei; cătrănitură, cătrănit, cătrăneală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cătrănire | cătrăniri |
| genitiv-dativ | cătrănirii | cătrănirilor |
| vocativ | cătrănire | cătrănirilor |
| articulat | cătrănirea | cătrănirile |