căscăundă
/kəs.kəˈun.də/Etimologie
Din căscăund.
Definiții
- (pop.) gură-cască, nătăfleață, zăpăcită.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | căscăundă | căscăunde |
| genitiv-dativ | căscăundei | căscăundelor |
| vocativ | căscăundo | căscăundelor |
| articulat | căscăunda | căscăundele |