cărunțeală
/kə.run'ʦe̯a.lə/Etimologie
Din a cărunți + sufixul -eală.
Definiții
- căruntețe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărunțeală | — |
| genitiv-dativ | cărunțelii | — |
| vocativ | cărunțeală | — |
| articulat | cărunțeala | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică