cărturăreasă
/kər.tu.rəˈre̯a.sə/Etimologie
Din cărturar + sufixul -easă.
Definiții
- femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărturăreasă | cărturărese |
| genitiv-dativ | cărturăresei | cărturăreselor |
| vocativ | cărturăreasă | cărturăreselor |
| articulat | cărturăreasa | cărturăresele |