cărindar
/kə.rin'dar/Etimologie
Din latină calendarius.
Definiții
- (defectiv de plural) (pop.) ianuarie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărindar | — |
| genitiv-dativ | cărindarului | — |
| vocativ | cărindarule | — |
| articulat | cărindarul | — |
Sinonime: ianuarie, (pop.) gerar (înv.) ghenarie