cărămidă
/kə.rə'mi.də/Etimologie
Din neogreacă κεραμίδα (keramída).
Definiții
- material de construcție artificial, având forma unei piese prismatice sau a unui paralelipiped, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor.
- argoucarte voluminoasă.
- argouteanc de o sută de bancnote.
- argou(tox.) morfină comprimată cu ajutorul unui dispozitiv de presare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cărămidă | cărămizi |
| genitiv-dativ | cărămizii | cărămizilor |
| articulat | cărămida | cărămizile |
Sinonime: 1: (Transilv. și Maram.) teglă