← înapoi la căutare

căputa

/kə.pu'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din căpută.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune căpute noi la o încălțăminte uzată; a încăputa.
  2. (v.tranz.) a înlocui, total sau parțial, la un ciorap uzat partea care acoperă laba piciorului; a încăputa.

Declinare

CazSingularPlural
verbcăputacăputau

căpută

/kə'pu.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

  1. parte a încălțămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului; căputătură.
  2. partea de deasupra a labei piciorului, opusă tălpii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcăputăcăpute
genitiv-dativcăputeicăputelor
vocativcăputăcăputelor
articulatcăputacăputele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică