căpătui
/kə.pə.tu'i/Etimologie
Din capăt + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (-și) face un rost, o situație.
- (v.tranz. și refl.) (fam.) a (se) căsători.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căpătuea | căpătueau |
Din capăt + sufixul -ui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căpătuea | căpătueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică