căpătatul
/kə.pəˈta.tul/Etimologie
Din căpătat.
Definiții
- forma de singular articulat pentru căpătat.
Din căpătat.
Din a căpăta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | căpătat | căpătate |
| genitiv-dativ | căpătatului | căpătatelor |
| vocativ | căpătatule | căpătatelor |
| articulat | căpătatul | căpătatele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică