← înapoi la căutare

călușelul

/kə.luˈʃe.lul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din călușel.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru călușel.

călușel

/kə.lu'ʃel/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din cal + sufixul -ușel.

Definiții

  1. căluț.
  2. (la pl.) instalație alcătuită din mai mulți căișori de lemn pe care încalecă copiii și care se învârtesc în jurul unui ax, fiind suspendați de niște bârne transversale; carusel, căișori.
  3. căluș.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcălușelcălușei
genitiv-dativcălușeluluicălușeilor
vocativcălușelulecălușeilor
articulatcălușelulcălușeii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică