călinet
/kə.li'net/Etimologie
Din călin + sufixul -et.
Definiții
- rarcrâng de călini.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | călinet | călineturi |
| genitiv-dativ | călinetului | călineturilor |
| vocativ | călinetule | călineturilor |
| articulat | călinetul | călineturile |