călăfătui
/kə.lə.fə.tu'i/Etimologie
Din calafat + sufixul -ui. Confer neogreacă καλαφατιζο (kalafatizo).
Definiții
- (v.tranz.) a astupa cu calafat găurile dintre scândurile bordajelor sau ale punții unei nave în vederea etanșării.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | călăfătuea | călăfătueau |