cățărătoare
/kə.ʦə.rə'to̯a.re/Etimologie
Din cățărător.
Definiții
- persoană care se cațără.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cățărătoare | cățărătoare |
| genitiv-dativ | cățărătoarei | cățărătoarelor |
| vocativ | cățărătoareo | cățărătoarelor |
| articulat | cățărătoarea | cățărătoarele |