cârpitură
/kɨr.pi'tu.rə/Etimologie
Din a cârpi + sufixul -tură.
Definiții
- reparație sumară sau prost executată; (concr.) petic.
- (concr.) obiect de îmbrăcăminte vechi, rupt (și peticit).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârpitură | cârpituri |
| genitiv-dativ | cârpiturii | cârpiturilor |
| vocativ | cârpitură | cârpiturilor |
| articulat | cârpitura | cârpiturile |