← înapoi la căutare

cântărețelor

/kɨn.təˈre.ʦe.lor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cântăreață.

Definiții

  1. forma de genitiv-dativ plural articulat pentru cântăreață.

cântăreață

/kɨn.təˈre̯a.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din cântăreț.

Definiții

  1. persoană care cântă cu vocea; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea.
  2. persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase.
  3. poetă (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcântăreațăcântărețe
genitiv-dativcântărețeicântărețelor
vocativcântăreațocântărețelor
articulatcântăreațacântărețele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică