băteală
/bə'te̯a.lə/Etimologie
Din a bate + sufixul -eală.
Definiții
- firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma țesătura; bătătură, bătaie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băteală | băteli |
| genitiv-dativ | bătelii | bătelilor |
| vocativ | băteală | bătelilor |
| articulat | băteala | bătelile |