băliuță
/bə.li'u.ʦə/Etimologie
Din balie + sufixul -uță.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui balie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băliuță | băliuțe |
| genitiv-dativ | băliuței | băliuțelor |
| vocativ | băliuță | băliuțelor |
| articulat | băliuța | băliuțele |