bâzdâcul
/bɨzˈdɨ.kul/Etimologie
Din bâzdâc.
Definiții
- forma de singular articulat pentru bâzdâc.
Din bâzdâc.
Origine incertă. Poate o formație hazlie compusă din sârbă bazdrk („pârț”), rusă бздёх (bzdjox, „pârț”), cu dâcă („turbare”) (< slavă dikŭ „sălbatic”). Scriban propune o legătură, puțin probabilă, cu poloneză bzdyk („bătrân ramolit, hodorog”). Alternativ, din turcă bızdık („copil mic”, „copilaș”, sau în sens argotic „fund”),https://actaturcica.wordpress.com/wp-content/uploads/2020/09/argo.pdf din armeană պտիկ, պզտիկ, (bdig/bzdig, „copil")https://www.etimolojiturkce.com/kelime/b%C4%B1zd%C4%B1k
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bâzdâc | bâzdâcuri |
| genitiv-dativ | bâzdâcului | bâzdâcurilor |
| vocativ | bâzdâcule | bâzdâcurilor |
| articulat | bâzdâcul | bâzdâcurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică