← înapoi la căutare

bântuire

/bɨn.tuˈi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a bântui.

Definiții

  1. raracțiunea de a bântui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbântuirebântuiri
genitiv-dativbântuiriibântuirilor
vocativbântuirebântuirilor
articulatbântuireabântuirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică