butură
/bu'tu.rə/Etimologie
Confer butuc.
Definiții
- (reg.) butuc; buturugă.
- bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte, care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot.
- trunchi scorburos; butoarcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | butură | buturi |
| genitiv-dativ | buturii | buturilor |
| vocativ | butură | buturilor |
| articulat | butura | buturile |