butoarcă
/bu'to̯ar.kə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (reg.) butură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | butoarcă | butorci |
| genitiv-dativ | butorcii | butorcilor |
| vocativ | butoarcă | butorcilor |
| articulat | butoarca | butorcile |
Etimologie necunoscută.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | butoarcă | butorci |
| genitiv-dativ | butorcii | butorcilor |
| vocativ | butoarcă | butorcilor |
| articulat | butoarca | butorcile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică