← înapoi la căutare

bus

/bus/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Împrumutat din franceză bus.

Definiții

  1. (inform.) cale de dirijare a informațiilor.
  2. conductor comun al mai multor circuite.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbus—
genitiv-dativbusului—
articulatbusul—

buș

/buʃ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a buși. DAR pare a nu-l accepta ca deverbal de la buși, și pe care Giuglea, Dacor., III, 618, îl derivă de la un latină *bysseus, din greacă βύσσος (výssos), ceea ce este puțin sau deloc probabil.

Definiții

  1. (s.m.) (pop.) pumn.
  2. (s.n.) (înv.) lovitură puternică dată cu pumnii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbușbuși/bușuri
genitiv-dativbușuluibușilor/bușurilor
vocativbușulebușilor/bușurilor
articulatbușulbușii/bușurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică