← înapoi la căutare

burnița

/bur.ni'ʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din burniță.

Definiții

  1. (v.intranz.) a bura.

Declinare

CazSingularPlural
verbburnițaburnițau

burniță

/'bur.ni.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bură.

Definiții

  1. ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativburnițăburnițe
genitiv-dativburnițeiburnițelor
vocativburnițăburnițelor
articulatburnițaburnițele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică