verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.intranz.) a ploua mărunt și des.
- (v.tranz.) a astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spațiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare.
- a îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bura | burau |
Sinonime: (met.) burnița, țârcâi, țârâi, (înv. și pop.) roura, (reg.) burui, (înv.) roua, (fig.) cerne, (înv.) (se) lupta
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din pronunțarea bur a cuvântului englez boer.
Definiții
- (la pl.) populație în Africa de Sud constituită din urmașii coloniștilor europeni, în special olandezi, stabiliți aici în secolul al XVII-lea; (la sg.) persoană care face parte din această populație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bur | buri |
| genitiv-dativ | burului | burilor |
| vocativ | burule | burilor |
| articulat | burul | burii |