← înapoi la căutare

buntul

/ˈbun.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bunt.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru bunt.

bunt

/bunt/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din poloneză bunt, rusă бунт (bunt) < germană Bund.

Definiții

  1. (înv. și reg.) conspirație; răscoală.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbuntbunturi
genitiv-dativbuntuluibunturilor
vocativbuntulebunturilor
articulatbuntulbunturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică