buntaș
/bun'taʃ/Etimologie
Din bunt + sufixul -aș.
Definiții
- (înv. și reg.) conspirator, rebel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | buntaș | buntași |
| genitiv-dativ | buntașului | buntașilor |
| vocativ | buntașule | buntașilor |
| articulat | buntașul | buntașii |