bunel
/bu'nel/Etimologie
Din bun + sufixul -el.
Definiții
- (fam.) bunic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bunel | bunei |
| genitiv-dativ | bunelului | buneilor |
| vocativ | bunelule | buneilor |
| articulat | bunelul | buneii |
Din bun + sufixul -el.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bunel | bunei |
| genitiv-dativ | bunelului | buneilor |
| vocativ | bunelule | buneilor |
| articulat | bunelul | buneii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică