bulicher
/bu.liˈker/Etimologie
Origine necunoscută. Cihac, II, 486, propune ca etimon maghiar bugyli („briceag, cuțit cu mâner de lemn”).
Definiții
- (reg.) cuțit mare și lung; cuțit stricat, care nu taie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bulicher | bulichere |
| genitiv-dativ | bulicherului | bulicherelor |
| vocativ | bulicherule | bulicherelor |
| articulat | bulicherul | bulicherele |