bujorel
/bu.ʒo'rel/Etimologie
Din bujor + sufixul -el.
Definiții
- diminutiv al lui bujor; bujoraș.
- (bot.) (Orchis papilionacea sau Anacamptis papilionacea) mică plantă erbacee cu frunze lunguiețe și ovale și cu flori mari, purpurii; gemănariță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bujorel | bujorei |
| genitiv-dativ | bujorelului | bujoreilor |
| vocativ | bujorelule | bujoreilor |
| articulat | bujorelul | bujoreii |
Sinonime: 1: bujoraș, 2: (bot.) gemănariță, (reg.) poroinic, sculătoare