buimăci
/buj.mə'ʧi/Etimologie
Din buimac.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a deveni sau a face să devină buimac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | buimăcea | buimăceau |
Din buimac.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | buimăcea | buimăceau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică