buiac
/buˈjak/Etimologie
Din slavă (veche) bujakŭ („nebun”).
Definiții
- (reg.) care trăiește bine, răsfățat.
- zburdalnic, nebunatic; nechibzuit.
Din slavă (veche) bujakŭ („nebun”).
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică