bufon
/bu'fon/Etimologie
Din franceză bouffon.
Definiții
- personaj comic îmbrăcat în haine grotești, care întreținea o atmosferă de veselie la curțile suveranilor sau ale seniorilor; măscărici, nebun.
- personaj comic buf într-o piesă de teatru.
- (peior.) persoană care face pe alții să râdă prin glume, gesturi caraghioase etc., care este obiect de batjocură într-o societate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bufon | bufoni |
| genitiv-dativ | bufonului | bufonilor |
| vocativ | bufonule | bufonilor |
| articulat | bufonul | bufonii |