verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din buf + sufixul -ni.
Definiții
- (v.intranz.) a produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.).
- (v.intranz.) a bombăni supărat, rău dispus.
- (v.tranz.) a izbi cu putere.
- (v.intranz.) a da buzna, a se năpusti; a izbucni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bufnea | bufneau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bufnit | bufnite |
| genitiv-dativ | bufnitului | bufnitelor |
| vocativ | bufnitule | bufnitelor |
| articulat | bufnitul | bufnitele |