substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din bufnă + sufixul -iță.
Definiții
- (ornit.) (Strigidae, mai ales Bubo bubo) pasăre răpitoare nocturnă, sedentară, de talie medie, cu penaj brun-ruginiu, cu cap mare și cu ochi rotunzi, foarte apropiați unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi.
- (fig., fam.) femeie (sau fată) urâcioasă și rea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bufniță | bufnițe |
| genitiv-dativ | bufniței | bufnițelor |
| vocativ | bufniță, bufnițo | bufnițelor |
| articulat | bufnița | bufnițele |
Sinonime: Bubo bubo: (ornit.) buhă, (înv. și reg.) bogză, puhace, (reg.) boaghe, bufnă, joimăriță, bou-de-noapte
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din buf + sufixul -ni.
Definiții
- (v.intranz.) a produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.).
- (v.intranz.) a bombăni supărat, rău dispus.
- (v.tranz.) a izbi cu putere.
- (v.intranz.) a da buzna, a se năpusti; a izbucni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bufnea | bufneau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | bufnit | bufnite |
| genitiv-dativ | bufnitului | bufnitelor |
| vocativ | bufnitule | bufnitelor |
| articulat | bufnitul | bufnitele |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru bufniță.