buda
/buˈda/Etimologie
Din franceză bouder.
Definiții
- (v.tranz.) (livr.) a ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | buda | budau |
Din franceză bouder.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | buda | budau |
Din rusă буда (buda), poloneză buda, maghiară buda < germană Bude.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | budă | buzi |
| genitiv-dativ | buzii | buzilor |
| vocativ | budă | buzilor |
| articulat | buda | buzile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică