← înapoi la căutare

bucile

/ˈbu.tʃi.lɛ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din bucă.

Definiții

  1. forma de plural articulat pentru bucă.

bucă

/'bu.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină bŭcca ("gură").

Definiții

  1. fiecare dintre cele două părți cărnoase și rotunjite, care se află în partea dorsală a corpului omului și a unor animale.
  2. (fam. și reg.) fiecare dintre cele două părți cărnoase ale feței omului (sau ale botului animalelor) de la tâmplă în jos.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbucăbuci
genitiv-dativbuciibucilor
vocativbucăbucilor
articulatbucabucile

Sinonime: 1: fesă, 2: obraz

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică