← înapoi la căutare

buchetul

/buˈke.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din buchet.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru buchet.

buchet

/bu'ket/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză bouquet.

Definiții

  1. mănunchi de flori aranjate (și legate) împreună.
  2. (p.gener.) grup de obiecte de același fel puse împreună; grup de compuneri (literare, muzicale) publicate sau executate laolaltă.
  3. (spec.) aromă de vin.
  4. (bot.) (Geranium pusillum) mică plantă erbacee cu flori violet-deschis sau albastre-purpurii.

Exemple

  • Un buchet de margarete.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbuchetbuchete
genitiv-dativbuchetuluibuchetelor
vocativbuchetulebuchetelor
articulatbuchetulbuchetele

Sinonime: 1: mănunchi, (reg.) smoc, steblă, șomoiog, șomoltoc, (Transilv. și Ban.) chită, (Transilv., Maram. și Ban.) struț, (Transilv.) vârstă, 3: aromă, 4: (bot.) (reg.) săgețică

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică