bucher
/buˈker/Etimologie
Din buche + sufixul -ar.
Definiții
- persoană care învață ceva pe dinafară, fără a pricepe ce învață.
- (înv.) persoană care se află cu învățătura abia la alfabet, care este începător la învățătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bucher | bucheri |
| genitiv-dativ | bucherului | bucherilor |
| vocativ | bucherule | bucherilor |
| articulat | bucherul | bucherii |